Bună seară tovarăşi

 *într-o seară (printre noi un german şi o ţipă din  singapore) ne-am uitat la Amintiri din epocă de Aur 1 , am rezistă la o a treia vizionare :)

Bine faceţi? O bucurie să sper că da! Tot bine sunt, mulţumesc :)

 Vreau să va povestesc despre mine peste limite de fericită. În seară asta mi-s tare fericită. 

 Ieri am ajuns acasă obosită şi săturata de aceleaşi gânduri, întrebări şi stupidităţi care mă bântuie de ceva timp. După o partidă de gătit scurtă, o discuţie foarte făină cu Lucian şi un chit-chat picant cu o prietenă (apropo de asta, cum a fost operaţia?:D) m-am trezit treptat la realitatea frumoasă a lucrurilor. Starea s-a menţinut până dimineaţă când am plecat şi ajuns într-un suflet la  un curs. E un curs de la care aşteptăm multe şi pentru care m-am zbătut niţel să fiu primită; din păcate nu s-a dovedit a fi ce mă aşteptam. Povestindu-i astăzi Laurei despre ceea ce mă nemulţumeşte la curs mi-am dat seama de o treabă: nu prea privesc cu ochi prea buni ceea ce mă înconjoară pe aici, prin Lund. E ciudat pentru mine (nu-i aşa Gabi?) căci de obicei mă entuziasmez din nimicuri şi una două mă trezesc cu gura căscată. Adevărul e că pe de o parte sunt într-o stare mai închisă la culoare aşa că receptez mai greu lucrurile faine din jur (nu zic acu că ce nu-mi place brusc se datorează stării mele; ce nu-mi place, nu-mi place şi nu mi-ar fi plăcut nici dacă nu aş fi fost într-o stare mai roz); pe de altă parte Lundul e aboali de gri iar oamenii din jurul meu sunt fie fals de veseli, fie prezenţe  absente şi trecătoare, fie înşelător de deschise.   

Să revenim la starea mea cea bună căci datorită ei lucruri faine s-au agăţat de mine :) În timpul cursului am primit un mesaj de la naţiune, dacă vreau să merg azi la backery pentru că au nevoie urgentă de oameni "Ioiii! Eu mă duc!! Sunt prea bine dispusă ca să nu fac ceva fain azi" şi m-am dus. Staţi, staţi nu am ajuns acolo, nu  am plecat imediat, mai e până la poveştile despre cum am gătit eu o prăjitură cu brânză :) 

Trebuia să fiu la naţiune pe la 5, cursul l-am terminat la 12 aşa că trebuia să-mi găsesc ceva de făcut, planul cel mai potrivit ar fi fost să merg să pap repede undeva apoi să merg la bibliotecă să recuperez din citit. Numai că, socoteala din timpul cursului nu s-a potrivit cu cea de la H&M, supermarket, bucătăria Laurei. Prin toate locurile adineauri enumerate am poposit şi timpul s-a scurs, una două s-a făcut 3 şi jumătate... paratenză: mi-am luat rochiţă!!!! frumoasă!!! 

 La 3:30 am părăsit-o pe Laura cu gândul să merg totuşi la bibliotecă! Pe drum, mi-am dat seama că în câteva ore am reuşit să mă reîncarc cu gânduri şi iar gânduri şi să las să se scurgă din mine starea făină, foarte făină de dimineaţă; prin urmare,  m-am hotărât brusc şi prin minune (mai degrabă din inconştienţă) să-mi las bibicleta undeva şi să o iau la picior, la plimbare prin Lund (Lorelei, am făcut musca pe perete şi a funcţionat!!) Zis şi făcut! Plimbare plăcută şi revigorantă! :)

 Am descoperit o catedrală catolică frumoasă, unde am intrat şi am stat câteva minute ( mi-ar plăcea să merg la o slujbă); mi-am dat seama că Lundul e şi el locuit de ciori (Laura gândeşte-te la dealul de la geografie); mi-am imaginat copacii înverziţi; am descoperit o străduţă şi o intersecţie şi cam atât. 

 Am hoinărit şi m-am simţit foarte fain, îmi era dor de hoinăreală. "aa şi" adjudecat: Lundul pur şi simplu nu e frumos în perioadă asta a anului!!   

 După hoinăreală am la locul coptului. "ioiii să fac pâine? păi nu ştiu..." Noroc că reţetele nu erau traduse în engleză aşa că pentru început am stat căţeluş după fustă unei suedeze care-mi dădea sarcini. Am făcut pâine şi o prăjitură cu migdale şi ciocolată în ritmul acesta. Apoi suedezei ia venit năstruşnica idee, săturată probabil să stau după fusta ei chiar dacă nu-mi părea neapărat pissed of,  că ce-ar fi să mă apuc singură de ceva şi ea numai să-mi traducă ce şi cum e de făcut. Yes!! ioi şi a mers, am făcut singurică (aproape) o prăjitură cu brânză. A fost tare fainnn. E prima oară când am petrecut mai mult timp cu suedezi, îmi place, o să mai merg, îmi place printre suedezi, sunt aici vreau să-i cunosc şi pe ei nu doar   internaţionali.  

 Treaba s-a terminat pe la 10, dar nu şi seara mea. :D A urmat drumul spre casă, ooo, asta fiind o poveste cu farmec, E vorba despre fulgi şi bicicleta şi lund şi străzile pavate şi lumina de noapte a oraşului şi liniştea şi lipsa maşinilor şi a tuturor, o şi iar fulgii cum îmi veneau în faţă şi senzaţia făină de fericire reîntoarsă. Adjudecat: într-o noapte iau o persoană făină şi mă infing într-o plimbare lungăă prin oraş!! 

 În cele din urmă am ajuns acasă unde seara se încheie uite acum când scriu acest post. 

 Hmm! să nu uit, cea mai bună parte a zilei: e bătut în cuie, Lucian vine în Suedia pe 28 aprilie, aşa că a se lipi deasupra patului o foaie cu titlul "Lista locurilor de văzut  şi lucrurilor de făcut  în 10 zile  cu Lucian" , idei frumoase au a se  aduna pe  foaie.

  "o  mă duc la somn. Mâine recitesc, pun diacritice  dau click pe publish!"

 P.S.: iar un post  prea personal dar  scris cu drag  şi dorinţă să  împărtăşesc, cei care au senzaţia  că ceva nu e în regulă, sunt  rugaţi insistent să nu revină !!